E o poveste ce arde, durerea mea
M-am saturat sa ma doara, obsesia mea

Mor de dor si ma doare de mor, dupa o masca de fier
Voi muri sa renasc, sa iubesc si voi arde din nou sa sper

E o poveste cu tine

Scriu un capitol final si voi pleca

Din povestetea ce arde voi arunca
Cu cenusa in zare sa pot uita

Mor de dor si ma doare de mor, dupa o masca de fier
Voi muri sa renasc, sa iubesc si voi arde dïn nou sa sper

Friends will be friends

Friends

Now it's a beautiful day,
The postman delivered a letter from your lover
Only a phone call away,
You tried to track him down but somebody stole his number
As a matter of fact,
You're geting used to life without him in your way
It's so easy love because you got friends you can trust

Friends will be friends,
When you're in need of love they give you care and attention
Friends will be friends,
When you're through with life and all hope is lost
Hold out your hands because friends will be friends, right till the end

Si ce daca...

Am facut acest blog pentru...Este un blog temporar...Voi termina de postat cand toate sentimentele mele vor fi zero...Cand nu voi mai simti nimic...Chiar nimic...Desi sunt constient ca poate sa treaca o zi,o luna,un an ,incerc sa-mi exprim sentimentele in scris daca in realitate nu pot.Macar stiu ca aici vei gasi adevarata fata a mea pe care in realitate nu o vezi.Mi-am creat o imagine falsa ,paralela cu cea a personalitatii mele desi sunt momente in care imi plac amandoua.Acel tip arogant,incapatanat care iti arunca vorbele pe fata.Nu zic ca nu-mi place aceasta imagine...uneori e bine sa fi asa...altfel or sa te ia toti de prost.Poate asta e una din cauzele pentru care nu merita sa fi prea bun cu altii.Oricum ,nici cele mai apropiate persoane care ma cunosc bine,tot nu stiu tot despre mine.Faza e ca numai eu stiu ce simt,dar nu se merita.

Nu ma consider un tip "bogat" dar nici "mediu",pot sa zic ca imi permit aproape orice in materie de lucruri de zi cu zi...Adevarul e ca nu dau 2 lei pe bani...Daca as avea prea multi as da la toti,poate altii se bucura mai mult ca mine.

Nu mie frica de lucruri cu adevarat periculoase ,doar de cele care lasa sechele.Nu e nici o problema daca ar trebui sa-mi dau si viata dar sa fi blestemat pe viata cu un handicap e cu adevarat tragic.

In fine...nu va zic mai multe...o sa aflati voi pe parcurs,acum sper "sa scriu cat mai mult" pe acest blog...Vom vedea cat mai tine "firul de ata" de care atarn :P