Si ce daca...

Am facut acest blog pentru...Este un blog temporar...Voi termina de postat cand toate sentimentele mele vor fi zero...Cand nu voi mai simti nimic...Chiar nimic...Desi sunt constient ca poate sa treaca o zi,o luna,un an ,incerc sa-mi exprim sentimentele in scris daca in realitate nu pot.Macar stiu ca aici vei gasi adevarata fata a mea pe care in realitate nu o vezi.Mi-am creat o imagine falsa ,paralela cu cea a personalitatii mele desi sunt momente in care imi plac amandoua.Acel tip arogant,incapatanat care iti arunca vorbele pe fata.Nu zic ca nu-mi place aceasta imagine...uneori e bine sa fi asa...altfel or sa te ia toti de prost.Poate asta e una din cauzele pentru care nu merita sa fi prea bun cu altii.Oricum ,nici cele mai apropiate persoane care ma cunosc bine,tot nu stiu tot despre mine.Faza e ca numai eu stiu ce simt,dar nu se merita.

Nu ma consider un tip "bogat" dar nici "mediu",pot sa zic ca imi permit aproape orice in materie de lucruri de zi cu zi...Adevarul e ca nu dau 2 lei pe bani...Daca as avea prea multi as da la toti,poate altii se bucura mai mult ca mine.

Nu mie frica de lucruri cu adevarat periculoase ,doar de cele care lasa sechele.Nu e nici o problema daca ar trebui sa-mi dau si viata dar sa fi blestemat pe viata cu un handicap e cu adevarat tragic.

In fine...nu va zic mai multe...o sa aflati voi pe parcurs,acum sper "sa scriu cat mai mult" pe acest blog...Vom vedea cat mai tine "firul de ata" de care atarn :P

8 comentarii:

Ciocolatika spunea...

E chiar bine sa avem un coltisor al nostru in care sa exprimam tot, fara retineri .

Ciocolatika spunea...

...oamenii astia care isi baga nasul peste tot :))

mindfreak spunea...

astept cu nerabdare sa citesc.
cat despre ce ai scris...eu cred k afisezi o alta fatza...doar pentru ca ti-e teama sa nu fii ranit.
take care>:D<

Andreea spunea...

>:D<

Then it comes to be spunea...

sincer.
te cred pe cuvant
azi e prima oara cand iti citesc blogul.
nu te cunosc nu ma cunosti
dar simt aceleasi lucruri ca tine
hai faza cu mi.as da viata dar nu as trai cu un handicap o simt si eu.
inclin spre varianta mortii decat spre varianta suportarii temporare a unei durerii.
cred ca tind sincer spre lucrurile mai simplu
fie ca vreau sau nu sa recunosc.
:|
sincer...o sa mai urmaresc ce scrii
sper sa ma regasesc in postari si sa te cunosc mai bine.
in scris ma refer:)

Then it comes to be spunea...

iar*

Lucie spunea...

Este cam acelasi motiv pentru care mi-am folosit si eu blogu` in ultima vreme...
Bafta, sper sa te ajute asta. Cel putin pe mine m-a ajutat... :D

. spunea...

de ce nu mai scri aici ?

Trimiteți un comentariu